Anunturi vanzari produse agroalimentare
agrofitotehniaapiculturaarbusti fructiferiaviculturafloriculturalegumiculturamoluscoculturapisciculturaplante ornamentalepomiculturasericiculturasilviculturaviticulturazootehniaproduse traditionale

Creșterea Prepeliţelor

Prepelite
Prepeliţele sunt păsări ce aparţin ordinului Galinaceelor, familia Phasianidae și se înrudesc cu găinile, fazanii, păunii și potârnichile.
Există două categorii de prepeliţe: sălbatice (coturnix coturnix) și domestice (coturnix japonica).

Prepeliţa de crescătorie a fost obţinută prin eforturi îndelungate ale oamenilor in special ale japonezilor din prepeliţele sălbatice.

Conform însemnarilor istorice, prepeliţa a apărut cu aproximativ 2000 de ani în urmă, în Egipt și în China unde această era vânată pentru carnea lor gustoasă și fără colesterol. În Japonia, prepeliţa apare abia în secolul al XII-lea, însa aceasta era crescută pentru cântecul ei deosebit, având rol strict ornamental. Mai târziu insă, apare ipoteza că un împarat japonez s-a vindecat de tuberculoză dupa ce a consumat carne de prepeliţa. Acest lucru a condus la intensificarea creșterii de prepeliţe pentru carne și ouă.

La începuturi existau doar prepeliţele sălbatice, însă odată cu trecerea timpului începe domesticirea, iar în prezent anumite specii (prepeliţa japoneză, prepeliţa californiană), cu toate ca si-au pierdut calitătile de a zbura si a cloci, excelează în ceea ce privește numărul de ouă pe care le depun anual.

Prepeliţa trăiește de obicei în zonele intens cultivate, din regiunile de câmpie și de deal. Are o culoare brun-cafenie cu striuri deschise și pe alocuri întunecate. Prepeliţoiul se deosebește de prepeliţă prin faptul că are sub bărbie o pată cafenie închisă.

Există mai multe specii de prepeliţe, printre ele se numară:
• prepeliţa faraon;
• prepeliţa japoneză - cea mai raspandită specie de prepeliţa;
• prepeliţa Madagascar - o specie foarte rară și foarte căutată;
• prepeliţa chineză pitică - are mai multe culori, și este cea mai mică dintre specii;
• prepeliţa californiană cu moţ;
• prepeliţa Strauss - este o specie deosebită pentru că are penetul albastru și moţul portocaliu;
• prepeliţa de copac.

Unul dintre principalele avantaje ale creșterii prepeliţelor este reprezentat de faptul că nu solicită un spaţiu larg pentru amplasarea boxelor, pe o suprafată de un metru pătrat putând fi ţinute aproximativ 120 de păsări. Densitatea recomandată pe metru pătrat este însă de 80-100 capete, pentru a se obţine o productivitate optimă. Pentru o economie de spaţiu pot fi amplasate până la 7 boxe suprapuse. Crescătorul trebuie să ţina seama că, în fermă, este necesară asigurarea unei temperaturi constante, între 18 și 25 de grade celsius, ferite de curenţi de aer. La fel de importantă este lumina din încăperea în care sunt ţinute prepeliţele și evitarea oricăror factori de stres. Curăţenia este un alt factor decisiv în crescătorie, astfel cuștile, tăviţele de apa și recipientele pentru mâncare trebuie să fie curăţate frecvent.

Oul de prepelită cântărește, în medie, 12 grame, iar puiul de ecluziune nu are decât 7 - 9 grame, aceasta pasăre ajunge la maturitate și depune primele ouă la numai 6 - 7 săptămâni, fiind capabila de producţii anuale de 340 - 350 de ouă.

Ouăle de prepeliţa sunt considerate o delicatesă în multe ţări, inclusiv în Europa de Vest și America de Nord. În bucătăria japoneză, ele sunt folosite uneori crude sau fierte ca tamago în sushi și se găsesc adesea în prânzuri Bento.

Foto

Prepelite

Vizualizari: 2809 - Data: 21-11-2016 12:22:55