Anunturi vanzari produse agroalimentare
agrofitotehniaapiculturaarbusti fructiferiaviculturafloriculturalegumiculturamoluscoculturapisciculturaplante ornamentalepomiculturasericiculturasilviculturaviticulturazootehniaproduse traditionale

Creștere și îngrijire Peruși

Peruşi albaştri
Perușul este, fără îndoială, cel mai comun papagal de companie originar din emisfera sudică, mai exact din Australia, fiind răspândit pe tot teritoriul acestui continent. Există peste 5 milioane de exemplare de peruși răspândite în toată lumea. În unele zone ale Australiei, populaţiile de peruși sunt atât de numeroase încât afectează grav culturile de cereale, având un efect distructiv asupra acestora.

Coloniile de peruși pot ajunge până la câteva sute, chiar mii, de indivizi. Deși culoarea originară a perușului este verde, în urma domesticirii și a selecţiei îndelungate, s-au obtinut cele mai variate culori, începând cu diferite nuanţe de verde cu sau fără capul galben, apoi exemplare turcoaz, verzi-gălbui, galbene, albastru deschis, albicioși până la alb pur, cu ochii roșii.

Denumirea știinţifică a perușului este Melopsittacus onulatus (papagalul ondulat comun).

Perușul pe care îl întâlnim astăzi în coliviile iubitorilor de păsări a fost creat de ornitologii din Marea Britanie. Masculii au nările colorate în albastru, iar femelele le au de culoarea pielii. Sunt păsări care se pretează foarte bine la viaţa în captivitate, fiind foarte iubite de oameni, datorită coloritului încântător și a temperamentului vesel și afectuos.

Perușii nu sunt recunoscuţi pentru abilităţile lor de vorbire și doar o mică parte a lor pot vorbi. Trebuie reţinut că doar masculii pot să își dezvolte această capacitate, dar este destul de greu de înteles ce spun. Cu mare răbdare și implicarea omului, micul perus poate reuși să imite câteva cuvinte sau cântecul altor păsări cu care convieţuiește. Cuvântul cheie pentru acest lucru este repetiţia.

Perușii sunt păsări mici și curate, foarte ușor de întreţinut, care au nevoie de multă afecţiune din partea stăpânului.

Fiind păsări foarte vioaie și active, perușii au nevoie de o colivie cât mai spaţioasă. În colivie, trebuie să existe cât mai multe suporturi, pe care să se poată căţăra și odihni. Colivia trebuie să aibă minimum 35 cm pe lungime, 20 cm lăţime și cel puţin 40 cm înălţime. Orice dimensiune mai mică va fi în defavoarea locatarului.

Fiind mari amatori de băi, este bine să se introducă în colivia perușilor o tăviţă de 4-5 cm adâncime, plină cu apă proaspătă, dar nu prea rece. În felul acesta, păsările își satisfac periodic nevoia de îmbăiere și își pot ciuguli și aranja penajul care se mai murdărește, chiar dacă stă într-o colivie.

Colivia trebuie curăţată periodic de mâncarea care cade pe podea, aceasta putând adăposti foarte multe bacterii. Din acest motiv, este bine ca podeaua coliviei să fie acoperită de un grilaj metalic, pentru ca perusul să nu aibă acces la resturile de hrană alterate, care i-ar putea afecta sănătatea. Dacă este posibil, spălaţi podeaua coliviei la 2-3 zile (sau chiar mai des), iar o dată pe lunăƒ trebuie să dezinfectaţi întreaga colivie cu un agent de înălbire pe bază de clor (nu uitaţi însă să clătiţi extrem de bine înainte de a pune pasărea la loc).

Un perus are nevoie, în medie, de 10-12 ore de somn, devenind agitat dacă nu doarme suficient. Pentru a-l ajuta să doarmă, este bine să îi acoperiţi colivia, astfel încât să fie întuneric atât noaptea cât și dimineaţa, deoarece chiar și cea mai mică rază de lumină îl poate trezi. Unii peruși au "frică" de noapte și se manifestă zburând haotic prin colivie și ţipând atunci când este întuneric. Dacă pasărea dumneavoastră suferă de această "frică", dezveliţi colivia, aprindeţi o lumină și vorbiţi cu ea până când se liniștește.

Foto

Peruşi albaştri

Vizualizari: 2602 - Data: 18-11-2016 10:09:13